Despre imunitate

Ce nu te omoară te face mai puternic – numai dacă lucrezi la apărarea ta

Cu toții am auzit de imunitate, merge mână în mână cu sănătatea. La fiecare colț de stradă, pe fiecare suprafață pe care o atingi se găsesc agenți patogeni. Germenii trăiesc peste tot: aer, hrană, plante, animale, sol și apă.

Majoritatea germenilor nu-ți vor face rău. Sistemul tău imunitar exista taman pentru asta, pentru a te proteja împotriva agenților infecțioși. Cu toate acestea, unii germeni sunt inamici dificili, sunt într-o continuă mutație pentru a trece de sistemul imunitar de apărare. Știind să faci față germenilor îți va crește șansele de a evita infecția.

Băieții răi, numiți și rușinați

O scurtă descriere a vinovaților: bacterii, viruși, ciuperci, protozoare, helminți.

Bacteriile sunt organism monocelulare, invizibile, vizibile doar dacă ați putea alătura 1,000 dintre ele; se vor potrivi cu capătul creionului. Un studiu publicat în mai 2016 în „Proceedings of the National Academy of Sciences of the U.S.A.” a estimat că ar putea exista până la 1 trilion de tipuri diferite de bacterii. Cele mai multe bacterii sunt inofensive pentru oameni, și multe care trăiesc în și pe corp servesc funcții benefice.

Cele nocive care pot invada, infecta și imbolnăvi

Gram-positiv cocci:

Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes ce conduce la pneumonie, infecții ORL, infecții ale gâtului, ale pielii, stare de sepsis;

Gram – negative cocci:

Gonococcus care conduce la gonoree, meningococcus la meningită;

Gram-positive rods:

Clostridium perfringens conduce la otravire, Clostridium botulimum – botulism, Clostridium tetani- tetanus, Clostridium difficile -colita, Bacillus anthracis – antrax

Gram negative rods:

E. coli – infecții urinare, otrăviri alimentare, meningită, Salmonella – otrăvire alimentară, febra tifoida, Vibrio species-holera, Bordetella pertussis- tuse convulsiva, Haemophilus influenzae- meningita, sinuzita, infecții ORL, pneumonie, sepsis

Altele ce nu tin de categoriile enumareta mai sus:

Helicobacter pylori- ulecer stomacal și intestinal, Mycobacterium tuberculosis – tuberculoza, Treponema pallidum- sifilis, Borrelia burgdorferi – boala Lyme, Chlamydia trachomatis – clamidia etc.

Virușii nu sunt celule, ci material genetic. Invadează celule, îi deturnează mașinăria sau le distrug. „Trăim într-o lume a bacteriilor”, a declarat Martha Clokie, microbiolog la Universitatea Leicester din Marea Britanie. Aceste bacterii sunt în permanență și  subtil manipulate de viruși, pentrucă  marea majoritate a virusurilor infectează bacteriile.

Este discutabil dacă virușii sunt organisme vii; dacă da, sunt cele mai abundente organisme de pe planetă. Vorbind de mărime, dacă 1, 000 de bacterii sunt egale cu mărimea varfului de  creion, este nevoie de 55 de milioane de viruși pentru a egala punctul de la sfârsitul acestei fraze. Privește-l. Studiile spun că dacă ai înșira unul dupa altul toți virușii din oceanele Pământului, șiragul ar  acoperi distanța până la Marte și înapoi de 12 trilioane de ori.

 Exemple de virusuri cu care noi oameni suntem familiarizați sunt cei ce cauzează banală răceală, gripă, rujeolă, varicelă, zona zoster, herpes genital, SIDA, Ebola, SARS, gripă porcină și ultima intrare pe lista, virusul care întoarce lumea cu susul în jos chiar în timp ce vorbim, COVID 19.

• Ciupercile: unele le mâncăm și au un gust bun, unele ne îmbolnăvesc. Cele delicioase sunt în ciupercile din padure, cele ca niste vene albastre sau verzi în unele tipuri de brânză, drojdia  din pâinea noastră de zi cu zi. Dar nimeni nu vrea ciuperci care cauzează candidă (afte în gură și gât), pecingine.

Protozoanii trăiesc în tractul intestinal și majoritatea sunt vânători inofensivi (se hrănesc cu microbi). Alții provoacă malarie, giardia, toxoplasmoză. Hrana și apa sau mușcăturile de țânțari sunt porți obișnuite de intrare ale acestor patogeni  în gazda umană.

Helminții sunt viermi (viermi de tenie și viermi rotunzi). În cazul în care aceștia sau ouăle lor intră într-o gazdă umane, îsi vor găsi reședința în tractul intestinal, plămâni, ficat, piele sau creier

Băieții buni, numiți și laudați

Sesizeaza diferența între infecție și boală.

Infecția se întâmplă atunci când bacteriile, virușii sau alți microbi intră în organism și încep să se înmulțească.

Boala apare atunci când celulele din corpul dumneavoastră sunt deteriorate, apar semne și simptome ale unei boli.

Ca răspuns la infecție, sistemul imunitar intră în acțiune. O armată de celule albe din sânge, macrofage, fagocite, celule ucigașe B și T, anticorpi și alte mecanisme merg la locul infectat pentru a scăpa corpul de ceea ce cauzează infecția. De exemplu, în lupta împotriva răcelii, corpul tău ar putea reacționa cu febră, tuse și strănut.

Cu alte cuvinte, în cazul în care sistemul imunitar este într-o formă optimă, celulele nu vor fi deteriorate, armata de soldați se va prezenta la apel pentru a anihila germenii, pentru a le bloca accesul către celule și și pentru a evita daunele. Veți afișa simptome, febră, de exemplu. Febra este atât de temută, fără motiv. Oamenii sari speriați și, de obicei, aleargă la Paracetamol și Calpol. Nu febra e inamicul cu care trebuie să lupți, această este doar semnul luptei care are loc în interior. Și așa și trebuie! Mai degrabă m-aș îngrijora pentru oamenii care nu fac niciodată febră. Sigur, începând de la 41C, aceasta poate conduce la convulsii și leziuni ale creierului (bebelusii si copiii foarte mici sunt speciali, 38.5C este deja o temperatură ridicată). Decât să alergi spre antipiretice, mai bine te-ai concentra sa sporesti armata soldatilor care trebuie sa infrunte agentii patogeni. Nu în ultima clipă, ca-n proverbul porcului care nu se îngrașă înaintea Crăciunului, ci lucrează zilnic la sistemul imunitar dacă dorești să eviți boala.

Sănătatea intestinului este esențială pentru funcția imunitară; 70% din sistemul nostru imunitar se găsește în intestine!!! O microfloră intestinală echilibrată este esențială pentru funcția imunitară. Un blog separat vă va oferi mai multe detalii cu privire la intestin, acesta este un subiect extrem de important!!!

Stresul poate deteriora  enorm funcția imunitară. Există atât de multe moduri de a diminua stresul: tehnici de respirație, rugaciune, meditație, mindfulness, yoga, qi gong, tai chi, plimbări în natură, sport (dar nu sport competitiv), masaj, râs, muzică calmantă,  prezența unui prieten de încredere și plin de compasiune, etc Nu trebuie să ignori niciodată puterea unor astfel de acțiuni!!!

Ai auzit de axa HTPA? În traducere, aceasta numește relația dintre hipotalamus, glandele pituitare și suprarenale (suprarenale). Primele două sunt situate în creierul tău, ultimele sunt plasate deasupra rinichilor; HTPA este un sistem neuroendocrin major care controlează stresul și reglementează imunitatea, digestia, sexualitatea, nivelul de energi, emotiile. Un stres scurt si usor (ca atunci când cineva te sperie în glumă) va chema în actiune doar adrenalina și noradrenalina (neurotransmitatori. O perioadă susținută de stres (primejdie) va semnala suprarenalelor să producă mai mult decât cantitatea obișnuită de cortizol (un hormon esențial necesar pentru o funcționare normală a corpului). Acest exces suprimă procese metabolice extrem de importante ale sistemului imunitar. Creșterea producției de cortizol în timpul stresului duce la o creștere a glucozei  în sânge pentru a facilita o reactive de tip luptă sau fugi (fight or flight). Nivelul glicemiei va fi o spirală continuă.

Beta-Glucanii, compuși ce se găsesc în ciuperci (shitake și reishi), ovăz, drojdie s-au dovedit a poseda proprietăți imuno-stimulatoare, creșcand rezistența la infecții și oferind sistemului imunitar instrumente pentru a lupta, în cazul în care infecția a avut deja loc. Aceștia stimulează procesul  de fagocitoză (ingerarea bacteriilor și uciderea acestora), crește numărul de citokine și macrofage (soldații sistemului imunitar) și, prin urmare, poate fi o intervenție utilă atunci când funcția imunitară este redusă sau sub stres.

Alți nutrienții care joacă roluri specifice în funcția imunitară includ vitamine și minerale.

Vitamina A – crește numărul de neutrofile, macrofage și celule ucigașe (naturale). Mănâncă dovleac, cartofi dulci, morcovi, legume și salate cu frunze mari.   

Vitamina C – stimulează neutrofilele, crește limfocitele și interferonul, are proprietăți antioxidante și antihistaminice. Mănâncă broccoli, ardei gras, varză de Bruxelles, spanac, varza, roșii.

Vitamina D – sprijină toate funcția imunite, este sintetizată de piele prin expunerea la UV (lumina soarelui), prin urmare, cel mai eficient și rapid mod este de a ieși la soare, plimbări desculțe pe  pajiști, terapie de culoare privind cerul albastru și copaci verzi. Ia vitamina D prin alimente, nu suplimente (controversate când e vorba de vit D): pește gras, unt organic, ouă.

Zinc – crește limfocitele și celulele ucigașe de tip T. Stridiile sunt fruntașele de pe lista alimentelor ce furnizeaza zinc. Fructe de mare, carne roșie, carne albă, fasole, ouă, cereale integrale (nu cele procesate pe care în general le găsiți la supermarket, pline de zahar). Manancă o mână de semințe de dovleac pe zi cu zi în loc de un supplement de zinc.

Seleniu – am citit undeva că o singură nuca de Brazilia pe zi furnizează suficient seleniu de care are nevoie corpul. Alte surse sunt, din nou, pește gras, ouă. Algele de mare sunt de asemenea o sursă bogată.  

Există atatea lucruri pe care le puteți face pentru a vă stimula sistemul imunitar! Stați cu ochii pe blog.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

six + six =

All rights reserved @ mapToHealth 2021 | Development by WPhostee